Cap1
Stau in pat. E tarziu, cred ca e trecut bine de miezul noptii. Nu pot dormi de multa vreme. In ultima perioada nici pastilele nu mai ajuta. Privesc fix un mic punct in tavan. Nu stiu daca e o pata, o umbra sau o halucinatie a mea. Nu-mi pasa. Ma simt paralizat. Zac in patul meu mare si ma gandesc poate ar trebui sa ma ridic, sa ma misc, sa fac orice numai sa nu ma simt atat de neputincios. Incerc. La naiba e prea greu si nici nu-mi pasa. E atat de bine si placut sa renunti, e confortabil. E ca atunci cand cineva iti spune O sa fie bine. Te relaxezi pentru ca acum stii ca o sa fie bine. Punctul din tavan incepe sa ia forma unei umbre iar zgomotele de afara se pierd in fundal. Fac ochii mici ca si cand incerc sa recunosc pe cineva dintr-o imagine neclara. E o fata blonda, e tanara si frumoasa...e Ana ... e ultima femeie pe care am iubit-o. Apoi brusc realizez Sunt batran la dracu. Furia ma energizeaza. Ma ridic din pat si imi torn un pahar cu whiskey. Il sorb cu inghitituri mici si nervoase in timp ce privesc pe geam. Ma opresc de parca sunt vrajit si uimit... E un strain cu un pahar de whiskey in fata mea. Ma priveste la fel de mirat ca si mine. Nu-l recunosc, nu-l plac si mi-asi dori sa dispara. Nu sunt eu. Daca asta nu sunt eu, atunci unde sunt? O tristete sfasietoare ma cuprinde rapid. Mi-asi dori sa urlu pana cand toata durearea asta va iesi din mine. Traiesc cu ea de prea multa vreme. Las paharul jos si ma cuibaresc pe canapea. Daca asi mai avea vreun strop de umanitate in mine, asi plange. Imi doresc sa plang ca un copil, sa plang in hohote pana scap de lanturile grele ale singuratatii pe care le tarai zi de zi. Dar nu pot. Ochii mei nu pot plange...
Ma ridic si imi spun "Nu te mai vaita ca o muiere batran patetic ce esti. Esti consecinta alegerilor tale. Fii barbat si asuma-ti responsabilitatea. Ai ceea ce ti-ai dorit. Dar tu stii cel mai bine ca toate au un pret. Acum du-te si culcate. Maine ai niste probleme importante de rezolvat." Ma supun acelei forte din interiorul meu. La urma urmei are dreptate am tot ceea ce mi-am dorit. In drum spre pat imi zic la naiba trebuia sa imi doresc sa fiu fericit. Sting lumina si ma culc. Nu ma mai gandesc la nimic... e doar un vid... un mare.. mare ...v..i...d.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu